Skip to content

Bhagavad-gītā IV

  1. Bhagavat a spus: Această yoga nepieritoare i-am explicat-o lui Vivasvat, Vivasvat i-a transmis-o lui Manu, și Manu lui Ikṣvāku.
  2. Astfel au cunoscut-o, căpătată de la unul la altul, marii r̥ṣi, o tu care-ți distrugi dușmanii; această yoga s-a pierdut aici pe pământ, prin marea scurgere a vremii.
  3. Chiar această yoga din vremea începutului ți-am explicat-o astăzi ție; îmi ești credincios și prieten; aceasta este taina supremă.
  4. Arjuna a spus: Tu te-ai născut mai în urmă; Vivasvat s-a nascut mai înainte; cum aș putea înțelege că tu ai explicat la început?
  5. Bhagavat a spus: Multe sunt nașterile mele anterioare ca și ale tale, o Arjuna; eu le cunosc pe acestea toate, tu însă nu, o tu care-ți distrugi dușmanii.
  6. Deși sunt nenăscut, etern din fire, Stăpânul divin al ființelor, trecând peste natura mea neschimbată, mă renasc totuși prin propria mea forță magică (māyā).
  7. Ori de câte ori Legea (dharma) slăbește, o Bhārata, și se întărește nelegiuirea, atunci eu mă creez cu trup.
  8. Pentru salvarea celor buni și distrugerea celor răi, pentru statornicirea Legii (dharma), mă nasc din yuga în yuga.
  9. Cel care cunoaște cu adevărat nașterea și fapta mea divină, când își părăsește trupul, nu merge spre o nouă naștere; el vine la mine, o Arjuna.
  10. Desprinși de pasiune, frică și ură, de o ființă cu mine, cu sprijin în mine, purificați prin această Cunoaștere (jñāna), mulți au ajuns la firea mea.
  11. Eu fac parte fiecăruia după cum se apropie de mine; oamenii urmează, oricum, calea mea, o fiu al lui Pr̥thā.
  12. Cei care doresc reușita în fapte, aici pe pământ, sacrifică zeilor; reușita adusă de sacrificiu vine repede, în lumea oamenilor.
  13. Cele patru caste au fost create de mine, împărțite după Tendințele (guṇa) și datoriile lor; deși eu sunt făptuitorul acestora, să știi totuși că sunt neclintitul nefăptuitor.
  14. Faptele mele nu se prind de mine, nu doresc fructul faptei; cel care mă cunoaște așa, nu este înlănțuit de faptele lui.
  15. Astfel săvârșeau faptele, știind aceasta, străbunii tăi dornici de mântuire; deci săvârșește fapta așa cum a fost făcută, înainte, de străbuni.
  16. „Ce este fapta, ce este nefăptuirea?“ Aici chiar înțelepții sunt încurcați. Îți voi dezvălui ce este fapta și cunoscând-o te vei elibera de rău.
  17. Trebuie să înțelegi ce este fapta rânduită, să înțelegi ce este fapta oprită, să înțelegi ce este nefăptuirea; mersul faptei este de necuprins cu mintea.
  18. Cel care vede în faptă nefăptuirea și în nefăptuire fapta, acela este un înțelept între oameni, acela este yogin și totuși săvârșește pe de-a întregul fapta.
  19. Despre cel ce trece la orice faptă, fără dorință și hotărâre, ale cărui fapte sunt arse de focul Cunoașterii, despre el, cei luminați spun că este un înțelept.
  20. Părăsind fructul faptelor, mereu mulțumit, liber chiar dacă a trecut la faptă, acela nu săvârșește nimic.
  21. Fără dorinți, cu mintea și trupul stăpânite, părăsind orice bun lumesc, săvârșind faptele numai cu trupul, nu-și atrage păcat.
  22. Mulțumit cu ce-i aduce întâmplarea, trecut dincolo de dualitate, lipsit de simțăminte egoiste, același în reușită și nereușită, chiar făptuind, nu este legat.
  23. Pentru cel desprins de legături, eliberat, cu mintea fixată în Cunoaștere, care făptuiește pentru a sacrifica, fapta se șterge în întregime.
  24. Brahman este aducerea ofrandei, Brahman este ofranda jertfită de Brahman în focul lui Brahman; cel care meditează la sacrificiul lui Brahman, trebuie să intre în Brahman.
  25. Unii yogini aduc sacrificiu zeilor; alții sacrifică în focul lui Brahman, sacrificiu prin sacrificiu.
  26. Unii sacrifică simțurile, începând cu auzul, în focul stăpânirii de sine; alții sacrifică obiectele simțurilor, începând cu sunetul, în focul simțurilor.
  27. Unii sacrifică toate activitățile simțurilor și ale suflurilor vitale (prāṇa) în focul stăpânirii de sine aprins de Cunoaștere.
  28. Unii asceți care țin legăminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul ascezei, sacrificiul yoga și sacrificiul Cunoașterii și al recitării Vedelor (svādhyāya).
  29. Alții sacrifică suflul expirator (prāṇa) în suflul inspirator (apāna), oprind mișcarea expirației și inspirației, năzuind la stăpânirea suflurilor (prāṇāyāma).
  30. Alții, care se abțin de la mâncare, sacrifică suflurile vitale; toți acești cunoscători ai sacrificiului au păcatele șterse prin sacrificiu.
  31. Cei care se hrănesc cu nectarul nemuririi (amr̥ta), rămășiță a sacrificiului, merg în Brahman cel etern; cel care nu sacrifică nu are parte de lumea aceasta; cum ar avea parte de cealaltă, o tu cel mai bun dintre Kuru?
  32. Astfel, sacrificiile împlinite în gura lui Brahman sunt felurite; cunoaște-le ca fiind născute din faptă; cunoscând aceasta, te vei elibera.
  33. Sacrificiul Cunoașterii este mai bun decât cel material, o tu care-ți distrugi dușmanii; toate faptele se desăvârșesc în întregime în Cunoaștere.
  34. Să știi că prin supunere respectuoasă, întrebări lămuritoare și slujindu-i pe cei care văd adevărul și au Cunoașterea, ei ți-o vor dezvălui și ție.
  35. Aflând-o, nu vei mai cădea din nou în tulburare, o fiu al lui Pāṇḍu; toate ființele le vei vedea în Sinele tău și deci, în mine.
  36. Chiar de-ai fi cel mai păcatos dintre toți păcătoșii, vei trece dincolo de toată această suferință, cu corabia Cunoașterii.
  37. Precum focul aprins face cenușă din vreascuri, așa și focul Cunoașterii face din toate faptele cenușă.
  38. Nu există aici pe pământ un instrument purificator asemănător Cunoașterii; pe aceasta o găsește singur, în Sinea lui, cu timpul, cel desăvârșit în yoga.
  39. Cel cu credință dobândește Cunoașterea, năzuind spre ea cu simțurile stăpânite; dobândind Cunoașterea, ajunge repede la pacea supremă.
  40. Cel lipsit de Cunoaștere și credință, cu îndoiala în suflet, piere; cel cu îndoiala în suflet nu are parte nici de lumea aceasta, nici de cealaltă și nici de fericire.
  41. Pe cel stăpân al Sinelui, care prin yoga a renunțat la fapte, și prin Cunoaștere și-a tăiat îndoiala, pe acela o Dhanañjaya, faptele nu-l mai înlănțuiesc.
  42. De aceea, tăind cu sabia Cunoașterii Sinelui îndoiala din inimă, născută din necunoaștere, îndreaptă-te spre yoga, și ridica-te, o Bhārata.