Skip to content

Bhagavad-gītā XIII

  1. Bhagavat a spus: Trupul acesta, o fiu al lui Kuntī, este numit „câmp“; celui care îl cunoaște i se spune „cunoscător al câmpului“.
  2. Cunoscătorul câmpului, să știi, eu sunt, în toate câmpurile, o Bhārata; cunoașterea câmpului și a cunoscătorului câmpului – pe aceasta o socotesc Cunoaștere.
  3. Află de la mine, pe scurt, ce este acest câmp, cu cine seamănă și de unde vine, iar despre celălalt cunoscătorul câmpului, ce este și care-i este puterea.
  4. A fost cântat de multe ori în versuri felurite de fiecare r̥ṣi, și în cuvinte pline de temei și limpezi în Brahma-sūtra.
  5. Marile Elemente, Eul, Mintea, Cel Nemanifestat, cele zece forțe și încă una, cele cinci pășuni ale simțurilor,
  6. Dorința, ura, fericirea, durerea, corpul, gândirea, neclintirea – aceasta este, pe scurt spus, câmpul cu transformările lui.
  7. A nu fi mândru, a nu fi prefăcut, nevătămarea, răbdarea, dreapta purtare, cinstirea învățătorului, curăția și statornicia, stăpânirea de sine,
  8. Renunțarea la obiectele simțurilor, lepădarea de sine, înțelegerea răului care vine din naștere, moarte, bătrânețe și boală,
  9. Desprins, nelegat de copii, soție, casă și celelalte, mereu egal în spirit, de se întâmplă cele dorite sau nedorite,
  10. Mie, dăruire neîntreruptă, printr-o yoga fără abatere, așezarea în locuri singuratice, dezgust de a se aduna cu oamenii,
  11. Continua Cunoaștere a Sinelui Suprem, înțelegerea rostului cunoașterii adevărului – aceasta este Cunoașterea; ceea ce este altfel decât aceasta se numește necunoaștere.
  12. Îți voi dezvălui obiectul Cunoașterii, pe care cunoscându-l se dobândește nemurirea; este supremul Brahman, fără de început, despre care se spune că nu este nici Ființă, nici Neființă.
  13. El are pretutindeni mâini și picioare; pretutindeni ochi, capete și fețe; pretutindeni are urechi; se află în lume, învăluind totul.
  14. Părând a avea însușirile tuturor simțurilor, el este lipsit totuși de toate simțurile; este desprins și susține totul; lipsit de Tendințe, are totuși parte de Tendințe.
  15. Înăuntrul și în afara ființelor, mișcător și nemișcător este de necunoscut din cauza subtilității sale; când este aproape este departe.
  16. Neîmpărțit, sălășluiește în ființe ca și cum ar fi împărțit; el trebuie cunoscut drept cel ce susține ființele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creează.
  17. I se spune strălucirea strălucirilor, cel de dincolo de tenebre, Cunoaștere și obiect al Cunoașterii, cel ce se dobândește prin Cunoaștere, cel ce stă în inima Totului.
  18. Ți-am vorbit pe scurt de câmp, de Cunoaștere, de obiectul Cunoașterii; cel dăruit mie, știind aceasta, se apropie de ființa mea.
  19. Natura și Spiritul, să știi, sunt ambele fără de început; transformările și Tendințele, să știi, se nasc din Natură.
  20. Dacă există efect, instrument și făptuitor, cauza lor se numește Natura; dacă cineva are parte de bucurii și de dureri, cauza se numește Spirit.
  21. Spiritul care stă în Natură ia parte la Tendințele născute din Natură; înlănțuirea lui de Tendințe este cauza nașterii dintr-o matcă bună sau rea.
  22. „Cel care privește“, „cel care hotărăște“, „cel care suportă“, „cel care are parte“, „Marele Stăpân Divin“, „Sinele Suprem“ – așa este numit Spiritul Suprem în acest trup.
  23. Cel care cunoaște astfel Spiritul și Natura împreună cu Tendințele, oricum ar trăi, nu se mai naște din nou.
  24. Unii, cu ajutorul meditației, văd ei înșiși Sinele în sinea lor; alții, prin Sāṁkhya și Yoga, iar alții prin yoga faptei.
  25. Unii, necunoscându-l astfel, îl adoră din auzite de la alții; chiar și aceștia trec dincolo de moarte, având drept ultim scop învățătura revelată.
  26. Ori de câte ori se naște o ființă mișcătoare sau nemișcătoare, să știi, este din cauza unirii cunoscătorului câmpului cu câmpul, o tu, cel puternic ca un taur printre Bhārata.
  27. Cel care-l vede pe Supremul Stapân Divin sălășluind la fel în toate ființele, nepieritor când acestea pier, acela este cel care vede.
  28. Căci dacă-l vede pe Stăpânul Divin sălășluind la fel pretutindeni, nu-și lovește singur Sinele, și ajunge astfel la condiția supremă.
  29. Cel care vede că pretutindeni toate faptele sunt îndeplinite de Natură, și că sinele este nefăptuitor, acela este cel care vede.
  30. Când descoperă că diversitatea ființelor este Unitatea, și că numai aceasta se fărâmițează, atunci se apropie de Brahman.
  31. Fiind fără de început și lipsit de Tendințe, Sinele Suprem este Neclintit; deși sălășluiește în corp, o fiu al lui Kuntī, el nu făptuiește și nu este întinat.
  32. Precum eterul omniprezent nu este întinat din cauza subtilității sale, așa și Sinele care sălășluiește pretutindeni în trup, nu este întinat.
  33. Precum soarele luminează singur întreaga lume, tot așa și stapânul câmpului luminează întregul câmp, o Bhārata.
  34. Cei care prin ochiul cunoașterii au văzut astfel deosebirea dintre câmp și cunoscătorul câmpului, precum și eliberarea ființelor de Natură, ajung la Cel Suprem.
  35. Cei care prin ochiul cunoașterii au văzut astfel deosebirea dintre câmp și cunoscătorul câmpului, precum și eliberarea ființelor de Natură, ajung la Cel Suprem.