Skip to content

Bhagavad-gītā XIV

  1. Cel Prea Înalt: Ca culme, îți voiu descoperi acum marele adevăr, știința cea mai înaltă dintre toate științele, prin a cărei cunoaștere sfinții au trecut de aci la desăvârșirea deplină.
  2. Sprijiniți pe această știință și contopindu-se cu ființa mea, aceștia nu se vor mai renaște la o nouă creare a lumii, nici nu se vor teme de sfârșitul lumii.
  3. Pântecele meu zămislitor este materia. În ea îmi pun eu sămânța din care se nasc toate ființele, o Bharata.
  4. Ori care ar îi formele pe care le au trupurile pământești, materia este pântecele din care ele se nasc, iar eu sunt tatăl zămislitor.
  5. Sattva, ragias și tamas sunt cele trei însușiri ce decurg din materie și prin care Spiritul veșnic e legat de corp, cât timp e întrupat.
  6. Dintre acestea, sattva (bunătate, lumină, veselie), care este luminoasă și curată, pentrucă are fire nepătată, leagă prin legătura fericirii și a cunoștinței.
  7. Ragias (patimă, poftă, foc) este prin firea ei patimă și se naște din patimă și leagă sufletul, s’o știi, prin fapte, o fiu al Kuntii.
  8. Tamas (întunerec, jale, prostie) izvorăște din neștiință și amețește sufletele întrupate. Ea leagă sufletul prin neștiință, prin lene și prin nepricepere.
  9. Sattva aduce după sine plăcere, ragias fapte, o Bharata, pe când tamas îmbrobodește conștiința și duce la orbire.
  10. Când ragias și tamas sunt năbușite, domnește în lume sattva. Când apun ragias și sattva, stăpânește tamas, iar când dispar tamas și sattva, e la putere ragias.
  11. Când prin toate ușile simțurilor pătrunde în trup lumina cunoștinței, atunci să știi, că sattva stăpânește.
  12. Lăcomia, încăpățânarea, neastâmpărul, neliniștea și pofta sunt patimile ce se văd, când tronează ragias.
  13. Întunecarea minții, trândăvia, nepăsarea, neghiobia și îndoiala se arată, când domnește tamas.
  14. Când se desparte de trup un suflet, în care a dictat sattva, acela ajunge în lumea neprihănită a marilor înțelepți.
  15. Când moare cineva, care în viață s’a condus de ragias, se naște din nou în lumea oamenilor legați de fapte; iar când moare unul, care s’a condus în viață de tamas, se naște din nou în rândul netrebnicilor.
  16. Roadă unei fapte bune are însușirea de sattva și e neprihănită; roadă produsă de ragias este suferința, iar cea produsă de tamas este neștiința.
  17. Din sattva ia naștere știința, din ragias pofta, iar din tamas lipsa de chibzuință, amăgirea de sine și neștiința.
  18. Cei cari au însușirea sattva se înalță, cei cari o au pe cea de ragias rămân în mijloc, iar cei atinși de urâta însușire tamas cad mai jos.
  19. Cine cunoaște, că în el lucrează numai cele trei însușiri ale lucrurilor și-și dă seama și de ceeace este mai presus de aceste însușiri, acela se contopește cu ființa mea.
  20. Sufletul întrupat, care se desface de aceste trei însușiri, nedespărțite de trup, scapă de renaștere, de moarte, de bătrânețe și de suferință și devine nemuritor.
  21. Argiuna: După ce poate fi cunoscut, o Stăpâne, cel care s’a desbărat de aceste trei însușiri ale lucrurilor? Ce fel e purtarea lui și cum ajunge să se desfacă de aceste trei însușiri ale firii sale?
  22. Cel Prea Înalt: Cine nu urăște știința, faptele și prostia, când le are, și nu le dorește când îi lipsesc;
  23. Cine nu se turbură de prezența acestor trei însușiri, ci stă de o parte și le privește cu nepăsare și ca și cum nici n’ar fi și-și zice: „Ele își merg drumul lor“;
  24. Cine prețuește deopotrivă plăcerea și durerea, bulgărele de pământ, piatra și aurul, lucrurile vrednice de iubire ca și cele vrednice de ură, cine stă neclintit în hotărârile sale și nu e mișcat nici de laudă nici de hulă; 
  25. Cine nu caută cinste și nu se teme de necinste; cine stă indiferent între prieteni și dușmani și renunță la orice îndeletnicire personală, acela se cheamă biruitor al firii.
  26. Cine mă cinstește în chip statornic numai pe mine și a învins cele trei însușiri, e vrednic de împărtășire cu Brahma;
  27. Căci eu sunt locuința pururelnică a lui Brahma, comoara nemuririi veșnice, a legii neschimbătoare și a fericirii depline.