Skip to content

Darśana-upaniṣad I

  1. Domnul Dattātreya este marele yogin, binefăcătorul creaturilor, Mahāviṣṇu – cel cu patru brațe – inițiat pe deplin în Yoga.
  2. Discipolul său pe nume Sāṁkr̥ti, cel mai bun dintre asceți, întrutotul devotat și smerit, cu palmele deschise unite în semn de respect l-a întrebat în taină pe maestru:
  3. – Doamne! dezvăluie-mi îndeaproape Yoga, cea împărțită în opt (Aṣṭāṅga-yoga) căci eu vreau să devin eliberat în viață (jīvanmukta) doar prin această cunoaștere.
  4. – Sāṁkr̥ti, ascultă! Voi revela învățătura sistemului Aṣṭāṅga-yoga: yamaniyama, āsana,
  5. Prāṇāyāma, suprema pratyāhāra întru brahman, dhāraṇā, dhyāna și cea de a opta, o sfântule, samādhi.
  6. Cele zece tipuri de yama sunt: nonviolența (ahiṁsā), adevărul (satya), onestitatea (asteya), castitatea (brahmacarya), compasiunea (dayā), dreapta purtare (ārjava), calmul (kṣamā), hotărârea (dhr̥ti), moderația în alimentație (mitāhāra) și curățenia (śauca).
  7. – O, tu cel atât de înfrânat! negreșit absența violenței – manifestată prin gând (manas), cuvânt și faptă – este calea expusă în Vede; altă cale nu există.
  8. – O, sfântule! noțiunea (kalpa) aceasta: „ātman este omniprezent, indivizibil și intangibil”, așa cum a fost descrisă de cunoscătorii Vedāntei, este non-violența.
  9. – O, stăpân al asceților! Adevărul este rostirea a ceea ce vezi, auzi sau miroși prin organele de simț precum ochiul etc.. Înțeleptule! doar acesta este Adevărul.
  10. Desăvârșiții cunoscători ai Vedāntei au rostit Adevărul suprem astfel: „Tot ceea ce există este supremul brahman, și nu există altul în afară de el”.
  11. Înțelepții cunosc asteya ca fiind deplina renunțare mentală la tot: de la firul ierbii, piatra prețioasă, aur, până la dorința eliberării finale.
  12. – O, mare sfânt! „Asteya este absența practicii comune oamenilor de a nega existența lui ātman în propriul sine” – revelată astfel de cunoscătorii lui ātman.
  13. Castitatea (brahmacarya) este definită ca fiind evitarea totală a femeilor, și chiar a propriei soții atunci când se află în perioada menstruală, cu fapta, cu vorba și cu gândul.
  14. – Mare ascet! Castitatea (brahmacarya) este demersul minții în ființa lui brahman. „Toate ființele să fie tratate cu fapta, cu vorba și cu gândul așa cum este
    tratat propriul ātman” –
  15. Această prescripție este compasiunea (dayā) – așa a fost descrisă de cunoscătorii Vedāntei. Fiul, soția, prietenul, adversarul și propriul sine să fie întotdeauna
  16. O singură natură – o, sfântule! așa este descrisă de mine această dreaptă purtare (ārjava). Atunci când yoginul este încolțit de dușmani prin faptă, cuvânt ori gând,
  17. dispariția agitației intelectului este calmul (kṣamā) – o, cel dintâi dintre asceți! „Eliberarea din saṁsāra se face doar prin Veda” –
  18. Hotărârea fiind împlinirea acestei cunoașteri. Așa e descrisă hotărârea de către cunoscătorii Vedelor; sau prin neclintirea minții întru: „Eu sunt ātman și nu altceva”.
  19. Yoginul trebuie să mănânce puțin și curat astfel încât cea de a patra parte a stomacului să rămână goală – aceasta este alimentația cumpătată potrivit școlii Yoga.
  20. – O, mare ascet! Îndepărtarea impurităților propriului trup cu ajutorul pământului și a apei este această curățenie (śauca) considerată de înțelepți ca fiind exterioară minții.
  21. Puritatea interioară revelată de învățători este realizarea afirmației „eu sunt pur” etc. Dacă extrema impuritate și extrema puritate, atât ale trupului (exterioară) cât și ale întrupatului (interioară),
  22. Sunt cunoscute doar din lăuntru, atunci, cui îi este atribuită puritatea? Acel om care, abandonând puritatea cunoașterii (i.e. interioară), se bucură în cea exterioară
  23. – O, preavirtuosule! acela este un ignorant, fiindcă lepădând aurul, alege rugina. Yoginul care și-a dus la bun sfârșit îndatoririle și este mulțumit (tr̥pta) doar cu ambrozia cunoașterii (jñāna amr̥ta)
  24. Nu mai are nimic de îndeplinit, căci dacă ar mai avea ceva, înseamnă că el nu este cunoscătorul adevăratei naturi a lui ātman. Pentru cei ce-l cunosc pe ātman nu mai există nimic de făcut în cele trei lumi.
  25. – O, sfântule! De aceea străduiește-te ca prin practica non-violenței etc., să dobândești înțelepciunea (jñāna) prin care să-l cunoști pe ātman ca fiind mereu același brahman.

Astfel a fost partea întâi.