Skip to content

Gheraṇḍa-saṁhitā II

  1. Gheraṇḍa a spus: – Prin practica celui care se află în trup, acesta devine prielnic pentru Yoga, iar mintea (manas) devine stabilă – astfel este descrisă aici āsana.
  2. Toate postúrile la un loc sunt atât de numeroase câte ființe există, dar doar 8.400.000 sunt descrise de către Śiva.
  3. Dintre ele, cele mai bune sunt în număr de 84. Dintre acestea, în lumea muritorilor, doar 32 de postúri sunt folositoare:
  4. Postura desăvârșitului (siddha), a lotusului (padma), cea prielnică (bhadra), a eliberatului (mukta), cea adamantină (vajra), a prosperității (svastika), a leului (siṁha), a feței de vacă (gomukha), a eroului (vīra) și postura arcului (dhanus),
  5. A mortului (mr̥ta), cea ascunsă (gupta), a peștelui (matsya) și, desigur, postura lui Matsyendra (matsyendra), a lui Goraksa (gorakṣa), a extinderii părții dorsale (paścimottāna), cea dificilă (utkaṭa), cea adunată (saṁkaṭa),
  6. A păunului (mayūra), a cocoșului (kukkuṭa), a țestoasei (kūrma), a țestoasei răsturnate (uttāna-kūrmaka), a broaștei răsturnate (uttāna-maṇḍūka), a arborelui (vr̥kṣa), a broaștei (maṇḍūka), a vulturului (garuḍa), a taurului (vr̥ṣa),
  7. A lăcustei (śalabha), a crocodilului (makara), a cămilei (uṣṭra), a șarpelui (bhujaṁga) și postura unirii (yoga) – trei zeci și două de postúri care, desigur în această lume a muritorilor, conferă desăvârșirea (siddhi).
  8. Unind prin presare călcâiul piciorului de perineu, cealaltă gleznă este plasată deasupra organului genital (osul pubian); fixând ferm bărbia spre piept, cu trupul nemișcat, cu instrumentele supuse, privind fix între sprâncene – aceasta este numită siddha-āsana, cea care deschide ușa către mântuire (mokṣa).
  9. Punând piciorul drept deasupra coapsei stângi, tot așa trebuie pus piciorul stâng deasupra coapsei drepte. Apoi, cu ambele mâini încrucișate prin spate, ținând ferm degetele mari de la picioare și punând bărbia în piept, trebuie să privească vârful nasului – aceasta este numită padma-āsana, distrugătoarea tuturor formelor de boală.
  10. Cele două glezne sunt alăturate sub scrotum (perineu) în mod contrar (invers). Apucând cu ambele mâini pe la spate degetele groase de la picioare și,
  11. Realizând jālaṁdhara, trebuie să privească vârfului nasului – aceasta este bhadra-āsana, distrugătoarea tuturor bolilor.
  12. În rădăcina (la baza) anusului este pusă glezna stângă, astfel stând, deasupra este pusă glezna dreaptă; având capul, cervicala și trunchiul drepte – mukta-āsana este dăruitoarea desăvârșirii (siddhi).
  13. Făcând gambele dure asemenea diamantului (vajra), tălpile se află pe laturile anusului – aceasta este vajra-āsana care conferă yoginilor desăvârșire (siddhi).
  14. Punând ambele tălpi ale picioarelor în interiorul dintre genunchi și coapse, stând astfel cu trupul drept – aceasta este numită svastika-āsana.
  15. Sub scrot cele două glezne puse în sus în ordine inversă (încrucișate), genunchii aflați pe pământ, iar palmele deasupra genunchilor;
  16. Gura deschisă și, făcând jālaṁdhara, trebuie să privească vârful nasului – aceasta este siṁha-āsana, distrugătoarea tuturor bolilor.
  17. Fiind puse ambele tălpi pe pământ, trebuie să le plaseze pe părțile laterale pe dedesubt. Dobândind un trup neclintit, fiind aidoma feței de vacă este numită postura go-mukha.
  18. Un picior trebuie pus pe celălalt picior, plasat fiind pe coapsă, iar celălalt prin spate (dedesubt) – astfel a fost numită vīra-āsana.
  19. Desfăcând pe pământ picioarele făcute aidoma unor bețe, iar mâinile împreunate cu picioarele, prin prindere pe la spate, făcând trupul aplecat pe spate asemenea unui arc (dhanus) – aceasta este descrisă de către yogini drept dhanur-āsana.
  20. Întins pe spate pe pământ, asemenea unui cadavru (śava) – această odihnire este śava-āsana. Această śava-āsana îndepărtează oboseala, fiind mijlocul prin care psihicul (citta) se liniștește.
  21. Trebuie să ascundă picioarele punând tălpile între genunchi și coapsă, iar anusul este plasat deasupra picioarelor – este cunoscută drept gupta-āsana.
  22. Realizând postura relaxată a lotusului (padma-āsana) trebuie să se odihnească întins pe spate, susținând capul cu ajutorul coatelor – matsya-āsana este distrugătoarea bolilor.
  23. Stă cu mare atenție, făcând abdomenul aidoma spatelui, piciorul stâng, îndoit fiind, desigur este plasat deasupra genunchiului drept;
  24. Și punând acolo cotul mâinii drepte, fața trebuie pusă în palma mâinii drepte; privirea trebuie dusă între cele două sprâncene – astfel este descrisă matsyendra-āsana. Matsyendra-āsana stârnește focul intern și face ca boala și febra să dispară pe deplin.
  25. Desfăcând picioarele pe pământ, făcute aidoma unor bețe, fruntea este rezemată între cei doi genunchi după ce degetele picioarelor au fost apucate energic cu mâinile – înțelepții au spus că paścimottāna este postura (tronul) celui dintâi dintre yogini.
  26. Punând tălpile întoarse, plasate distinct despărțite, în interiorul dintre genunchi și coapsă, acoperind cu mare atenție gleznele cu palmele mâinilor întoarse în sus și
  27. Făcând gâtul contractat, trebuie să privească vârful nasului – astfel este descrisă gorakṣa-āsana, instrumentul desăvârșirii (siddhi) pentru yogini.
  28. Pământul fiind sprijinit cu degetele mari de la picioare, iar gleznele în aer situate, acolo, deasupra călcâielor, trebuie pus anusul – astfel este considerată utkaṭa-āsana.
  29. Baza „stivei” alcătuită din piciorul stâng este așezată pe suprafața pământului; cu ajutorul gambei piciorului drept piciorul stâng este înfășurat, palmele mâinilor fiind împreunate pe ambii genunchi – aceasta este samkaṭa-āsana.
  30. Susținând pământul cu palmele mâinilor, proximitatea ombilicului este fixată astfel pe coate; postură înaltă, ridicată în aer asemenea unui băț paralel cu solul – aceasta ei o numesc mayūra-āsana.
  31. Distruge pe deplin alimentele ingerate în exces ori nepotrivite, produce focul interior, digeră otrava, îndepărtează imediat boli precum gulma, febra etc. – fără de cusur este mayūra-āsana.
  32. Obținând padma-āsana, mâinile sunt petrecute prin interiorul genunchilor; stă suspendat, sprijinit pe coate – aceasta este kukkuta-āsana.
  33. Călcâiele unite invers și puse sub organul genital; capul, gâtul și trunchiul în linie dreaptă – astfel este descrisă kurma-āsana.
  34. Stând în kukkuṭa-āsana, gâtul este sprijinit cu ambele mâini, așezat întors asemenea unei țestoase – aceasta este uttāna-kūrma-āsana.
  35. Tălpile picioarelor spre partea din spate (fesieri) iar cele două degete groase trebuie să se atingă, punând înainte genunchii larg îndepărtați – astfel trebuie practicată maṇḍūka-āsana.
  36. Aflat în maṇḍūka-āsana, capul este sprijinit cu ajutorul coatelor, întins cu fața în sus asemenea unei broaște – aceasta este postura uttāna-maṇḍūka.
  37. Piciorul drept este fixat în zona de început a coapsei stângi; trebuie stat astfel pe pământ, aidoma arborelui (vr̥kṣa) – astfel este cunoscută vr̥kṣa-āsana.
  38. Pământul fiind presat cu coapsele și gambele, trupul stabil prin cei doi genunchi, mâinile unite deasupra genunchilor – aceasta este numită garuḍa-āsana.
  39. Rădăcina anusului pe glezna dreaptă, pe partea stângă celălalt picior trebuie să atingă pământul întors invers – astfel trebuie să fie vr̥ṣa-āsana.
  40. Culcat cu fața în jos, mâinile unite la piept, susținând pământul cu palmele mâinilor, picioarele trebuie ridicate douăsprezece degete în aer – cei dintâi dintre asceți spun că este śalabha-āsana.
  41. Culcat cu fața în jos și cu pieptul pus pe pământ, picioarele trebuie întinse și îndepărtate; apucând capul cu mâinile împreunate – aceasta este makara-āsana, stârnitoarea focului trupesc.
  42. Culcat cu fața în jos, labele picioarelor, unite invers (încrucișat) și plasate pe la spate, sunt apucate cu mâinile; abdomenul și fața trebuie întinse puternic – yoginii spun că aceasta este uṣṭra-āsana.
  43. Partea de jos, de la ombilic până la degetul gros, trebuie așezată pe pământ, susținând pământul cu palmele mâinilor, capul este ridicat asemenea unui șarpe.
  44. Printr-o practică repetată, bhujaṁga-āsana mărește întotdeauna focul trupului, este distrugătoarea tuturor bolilor iar Zeița-Șarpe se trezește.
  45. Tălpile picioarelor fiind întoarse în sus trebuie plasate în ordine inversă deasupra genunchilor; ambele palme fiind întoarse în sus trebuie plasate deasupra posturii;
  46. Aerul fiind tras înapoi prin umpleri succesive, trebuie să privească vârful nasului – aceasta trebuie să fie yoga-āsana în practica yoginilor a exercițiilor Yoga.

Acesta a fost al doilea capitol numit „Descrierea celor 32 de postúri” din Gheraṇḍa-saṁhitā, un dialog despre Yoga corporală dintre marele înțelept Gheraṇḍa și regele Caṇḍa Kāpāli.