Skip to content

Gheraṇḍa-saṁhitā IV

  1. Gheraṇḍa a spus: – De acum înainte îți voi cuvânta pe deplin despre neîntrecuta pratyāhāra, prin a cărei simplă cunoaștere (vijñāna) se nimicesc pasiunea și ceilalți dușmani.
  2. Orideunde pornește mintea cea agitată și instabilă, de acolo oprind-o pe aceasta, trebuie adusă la supunere în sine (ātman).
  3. Oriîncotro s-a dus vederea, într-acolo se îndreaptă mintea (manas); retrasă de acolo trebuie aceasta – trebuie adusă la supunere în sine (ātman).
  4. Prețuirea ori disprețul, ceea ce este plăcut ori neplăcut auzului, mintea (manas) aceasta oprind-o de la ele trebuie adusă la supunere în sine (ātman).
  5. Fie de-i foarte rece ori prea fierbinte, unită în atingere de aceasta este mintea (manas), din aceasta trebuie restrânsă – trebuie adusă la supunere în sine (ātman).
  6. Atunci când mintea (manas) este dusă în arome precum dulce, acru, amar etc., din aceasta trebuie restrânsă – trebuie adusă la supunere în sine (ātman).
  7. Fie de miroase plăcut ori de miroase neplăcut, mintea (manas) se află în mirosuri, din aceasta trebuie restrânsă – trebuie adusă la supunere în sine (ātman).
  8. Cunoscătorul practicii Yoga, oprind simțurile atașate de tanmātra precum sunet, atingere etc., trebuie să le determine să urmeze atenției (citta) – acesta este scopul final al retragerii (pratyāhāra).
  9. Prin aceasta este dobândită suprema stare atotstăpânită a celor ce sunt dincolo de clintire. Prin nesupunerea instrumentelor, yoginul nu este un practicant de Yoga.
  10. Prin prāṇāyāma trebuie arse impuritățile, prin pratyāhāra obiectele simțurilor, prin dhāraṇā greșelile iar prin dhyāna calitățile profane.
  11. Așa cum suflarea în foc mistuie impuritățile minereului de fier, tot așa prin imobilizarea suflului (prāṇa) în trup impuritățile provocate de instrumente sunt mistuite.
  12. Cel care stă așezat – având spatele drept, având picioarele aduse împreună, având gura închisă, având coapsele presate una de cealaltă în față –
  13. Trebuie să stea cu mare atenție, astfel încât organele genitale să nu fie atinse de călcâie; capul trebuie tras (ridicat) puțin în sus, iar dinții de jos nu trebuie să atingă dinții de sus. Privind clar vârful propriului nas nu trebuie să vadă nicio altă zonă.
  14. Purifică calitatea tamas prin rajas iar calitatea rajas prin sattva. Înfășurat în elementul sattva, cunoscătorul practicii Yoga se află în propria-i practică.
  15. Trebuie să practice pratyāhāra prin suprimarea agregatului alcătuit din: indriya împreună cu obiectele acestora, prāṇa etc. și, desigur, manas.
  16. Acela ale cărui dorințe sunt restrânse, precum membrele unei broaște țestoase, stând singur și fericit în sineși, vede întotdeauna sinele (ātman) în sine (ātman).
  17. Acest înțelept – pur în exterior și în interior, umplând trupul cu prāṇa de la ombilic și până la gât – trebuie să realizeze pratyāhāra.
  18. Astfel, pentru yoginul stăpân pe sine, care practică Yoga, cu adevărat toate defectele dispar, rezultând șederea în propria sa natură.

Acesta a fost al patrulea capitol numit „Descrierea retragerii simțurilor și a minții” din Gheraṇḍa-saṁhitā, un dialog despre Yoga corporală dintre marele înțelept Gheraṇḍa și regele Caṇḍa Kāpāli.