Skip to content

III.54 – Nalopākhyāna

  1. Br̥hadaśva povesti: Nala făgădui că le va împlini dorința și apropiindu-se cu supunere îi întrebă:
  2. „Cine sunteți? Cine-i acela pentru care mă vreți ca sol? Și ce trebuie să fac pentru voi? Spuneți-mi, despre ce-i vorba?“
  3. La aceste cuvinte ale lui Naiṣadha, venerabilul Indra răspunse: „Află că noi suntem nemuritori și că am venit pentru Damayantī.
  4. Eu sunt Indra, acesta-i Agni, acela-i Stăpânul Apelor, iar cel de colo este Yama, care pune capăt vieții muritorilor.
  5. Vestește Damayantīei sosirea noastră. Spune-i: «Păzitorii Lumii, în frunte cu marele Indra, au venit din dorința de-a te vedea.
  6. Vor să te aibă de soție zeii: Śakra, Agni, Varuṇa și Yama. Alege-ți de soț pe unul din noi».“
  7. La aceste vorbe ale lui Śakra, Nala întinse mâinile rugător și zise: „Și eu am venit cu același gând; nu mă trimiteți pe mine; vă rog.
  8. Cum poate un îndrăgostit să-i spună iubitei sale asemenea vorbe? Cruțați-mă, zei!“
  9. Zeii grăiră: „Naiṣadha, tu ne-ai făgăduit adineaori că vei îndeplini ce-ți vom cere; cum se poate dar să nu te ții de cuvânt? Du-te, Naiṣadha, nu zăbovi!“
  10. Br̥hadaśva povesti: La aceste vorbe ale zeilor, Naiṣadha grăi: „Cum voi putea să intru în palat, când e atât de bine păzit?“
  11. „Vei intra“, răspunse Śakra. „Bine“, zise celălalt și merse la palatul Damayantīei.
  12. Acolo văzu pe crăiasa Vidarbhilor înconjurată de prietene, strălucitoare de frumusețe și plină de farmec.
  13. Gingașă din cale-afară, subțirică, cu ochi frumoși, părea că întunecă prin strălucirea ei lumina lunii.
  14. La vederea fetei cu zâmbetul dulce, dragostea lui Nala crescu și mai tare; dar și-o stăpâni, căci voia să-și țină făgăduința.
  15. Când îl zăriră, tinerele fete săriră de pe scaunele lor, speriate și turburate de frumusețea lui.
  16. Priveau la Nala cu uimire și plăcere, dar nu spuneau nici un cuvânt, ci numai îl adorau în gând:
  17. „Ce înfățișare frumoasă, ce strălucire, ce mândrie la acest bărbat ales! Cine o fi oare? Poate că-i un zeu, un Yakṣa sau un Gandharva?“
  18. Ele nu putură scoate o vorbă; atât de turburate fură frumoasele fete de strălucirea lui.
  19. Atunci Damayantī, uimită și ea, grăi zâmbind către viteazul Nala, care roșise:
  20. „O, viteazule, ești atât de frumos, încât faci să-mi crească dragostea în inima mea. Cine ești tu, care mi-ai venit asemenea unui zeu? Doresc s-o aflu de la tine.
  21. Cum ai ajuns aici? Și cum de nu te-au zărit? Căci palatul e bine păzit și regele aspru la poruncă.“
  22. La aceste cuvinte ale prințesei Vidarbhilor, Nala răspunse: „Frumoaso, eu sunt Nala; am venit aici trimis din partea unor zei.
  23. Śakra, Agni, Varuṇa și Yama vor fiecare să te aibă. Alege-ți de soț pe unul din ei.
  24. Prin puterea lor am pătruns aici, fără ca cineva să bage de seamă. Nimeni nu m-a văzut și nu m-a oprit când am intrat.
  25. Pentru aceasta m-au trimis cei mai mari dintre zei. Acum, după ce ai aflat, hotărăște cum vrei.“

 

Acesta-i al treilea capitol din Povestea lui Nala.