Skip to content

Pastel din Carpați

Frunze moarte cad în vânt…

Cântă vântul, cântă apa

Cântec sfânt;

Vremea ‘nfige ‘n mine sapa

Ca ‘n pământ

Și sapă groapa…

 

Cețuri sure stau pe munți

Ca turbane

Pe îngândurate frunți,

Și coboară ‘n caravane

Turme mari de oi bârsane,

Baci cărunți…

 

Bat tălăngi și codrii plâng,

Bruma cade…

Lacuri moarte mai răsfrâng

Chipul veștedului crâng…

În cascade

Cad pâraie… Șters în gol,

Piere cel din urmă stol…

 

(AL-GEORGE, Vasile. Pământ. Cluj: Tipografia Dr. S. Bornemisa, 1922, p. 35)