Skip to content

Gheraṇḍa-saṁhitā I

Plecăciune fac Domnului-dintru-începuturi prin care a fost revelată știința despre Haṭha-yoga, ce strălucește precum o scără pentru cel dornic să se ridice până la excelenta Rāja-yoga.

  1. Odată, Caṇḍa Kāpāli, mergând la coliba lui Gheraṇḍa și făcând plecăciune cu devoțiune, după cuviință, îl întrebă pe Gheraṇḍa:
  2. – O, maestru în Yoga! Doresc acum să ascult despre Yoga celui întrupat (ghaṭastha), instrumentul cunoașterii Realității – grăiește domnule, maestru în Yoga!
  3. Gheraṇḍa a spus: – Preabine, preabine, Brațe-lungi! Ceea ce mă întrebi tu pe mine, desigur îți spun, dragule! Tu, cel vigil, reflectă la aceasta!
  4. Nu există curmei asemenea Iluziei, nu există putere mai mare decât practica Yoga, nu există prieten mai mare decât Cunoașterea, nu există dușman mai mare decât Egoul.
  5. Așa cum, prin practica repetării literelor KA etc., este dobândită învățarea scripturilor (śāstra), tot astfel, prin intermediul practicii Yoga, este dobândită și cunoașterea Realității (tattva).
  6. Prin rezultatele acțiunilor bune și a acțiunilor rele este obținut trupul celor însuflețite, prin trup apare fapta (karman) și astfel se poate învârti roata cu urcioare.
  7. Precum se învârte în sus și în jos, roata cu urcioare, datorită forței boilor, tot astfel se învârte odată cu nașterile și morțile succesive, sinele individual (jīva), datorită forței faptei (karman).
  8. Precum un urcior din lut nears pus în apă, trupul întotdeauna se descompune; practicantul ar trebui să purifice trupul arzându-l pe deplin prin focul practicii Yoga.
  9. Cele șapte metode ale celui întrupat sunt: purificarea (śodhana) și, desigur, fortificarea (dr̥dhatā), stabilizarea (sthairya), calmarea (dhairya), ușurarea (laghava), experiența directă (pratyakṣa) și neîntinarea (nirlipta).
  10. Purificarea poate fi realizată prin cele „șase acțiuni” (aṭkarman), fortificarea prin postură (āsana), stabilizarea prin sigiliu (mudrā), calmarea prin retragerea (prātyāhāra) simțurilor,
  11. Ușurarea prin controlul suflurilor (prāṇāyāma), experiența directă a sinelui (ātman) prin meditație (dhyāna), iar neîntinarea prin contemplare (samādhi) – fără îndoială, aceasta este calea spre izbăvire (mukti).
  12. Spălătura (dhauti), purificarea intestinului (basti), a nasului (neti), cea uzuală (laukikī), a ochilor (trāṭaka) și strălucirea craniului (kapāla-bhāti) – acestea sunt cele șase acțiuni (aṭkarman) care trebuie practicate.
  13. Realizând cele patru tipuri de spălături – spălătura internă (antar-dhauti), a danturii (danta-dhauti), a „inimii” (hr̥d-dhauti) și purificarea rădăcinii (mūla-śodhana) – practicanții fac ca trupul să fie lipsit de impurități.
  14. Pe calea aerului (vāta-sāra), pe calea apei (vāri-sāra), pe calea focului (vahni-sāra) și făcută în exterior (bahiṣkr̥ta) – sunt cele patru spălături interne menite purificării trupului.
  15. Aerul trebuie să fie băut încet, cu gura făcută asemenea ciocului de cioară (kākī-mudrā); abdomenul trebuie mișcat iar apoi aerul trebuie eliminat încet pe calea posterioară (anus).
  16. Vāta-sāra este extrem de secretă; fiind instrument pentru purificarea trupului, duce la distrugerea tuturor bolilor și intensificarea focului trupului.
  17. Apa trebuie băută încet, cu gura; trebuie să fie umplut până în gât; desigur stomacul trebuie mișcat, iar apoi trebuie eliminată din stomac pe calea de jos (anus).
  18. Vāri-sāra este extrem de secretă și face trupul neprihănit. Practicând această purificare cu strădanie, yoginul obține un trup strălucitor.
  19. Vāri-sāra este spălătura supremă, acela trebuie să o practice cu foarte mare atenție – purificând trupul impur, practicantul obține un trup strălucitor.
  20. Trebuie să pună nodul ombilicului pe coloana vertebrală de o sută de ori. Îndepărtând bolile apărute în abdomen, această practică determină intensificarea focului digestiv.
  21. Această spălătură agni-sāra dăruiește yoginilor desăvârșire (siddhi) în practica Yoga. Această spălătură este extrem de secretă, chiar zeilor le este greu să o obțină. Doar cu ajutorul acestei spălături individuale, poate fi obținut, în mod sigur, un trup strălucitor.
  22. Făcând kākī-mudrā, abdomenul trebuie umplut cu aer care trebuie ținut timp de o oră și jumătate; apoi trebuie împins prin calea de mijloc (intestin-anus) – această spălătură este extrem de secretă, niciodată nu trebuie dezvăluită.
  23. Stând scufundat în apă până la ombilic, intestinul (śakti-nādī) trebuie extins; apoi, intestinul trebuie spălat cu ambele mâini; atât timp cât impuritățile sunt emise, tot atât și intestinul trebuie spălat – apoi trebuie introdus din nou în abdomen.
  24. Această spălare este secretă, chiar zeilor le este greu s-o obțină. Numai cu ajutorul acestei spălături individuale poate fi obținut, în mod sigur, un trup strălucitor.
  25. Atât timp cât o persoană nu este capabilă să practice retenția aerului pentru o oră și jumătate, tot atât, desigur, nu poate să facă marea bahiṣkr̥ta-dhauti.
  26. Purificarea rădăcinii dinților (danta-mūla), a rădăcinii limbii (jihvā-mūla), a aperturilor urechilor (karṇa-randhra), a aperturilor craniului (kapāla-randhra) – acestea cinci sunt cunoscute drept spălătura dinților (danta-dhauti).
  27. Cu esență (pulbere) din planta khadira și pământ pur trebuie frecată rădăcina dintelui atât timp cât impuritățile nu sunt înlăturate.
  28. Purificarea rădăcinii dinților (danta-mūla) este marea spălătură a yoginilor în practica Yoga. Cunoscătorul practicii Yoga, pentru păstrarea dinților, trebuie s-o practice în fiecare dimineață. Danta-mūla este considerată de către yogini ca fiind cea dintâi acțiune de purificare.
  29. Acum, voi explica modalitatea de purificare a rădăcinii limbii. Bătrânețea, moartea, bolile etc. sunt distruse de către limba lungă.
  30. Cele trei degete împreunate, arătător, mijlociu și inelar, trebuie introduse în mijlocul gâtului, apoi rădăcina limbii trebuie frecată. Frecând astfel cu foarte mare atenție bolile flegmei sunt îndepărtate.
  31. Ulterior, limba trebuie frecată cu unt proaspăt și mulsă în mod repetat. Cu ajutorul unui instrument de fier, vârful acesteia este tras afară foarte ușor.
  32. Întotdeauna trebuie făcută, cu mare atenție, la răsăritul și la apusul soarelui. În acest fel, fiind realizată zilnic, limba devine lungă.
  33. Găurile celor două urechi trebuie purificate cu vârful degetului arătător. Printr-o practică repetată neîncetat sunetul intern (nāda) poate fi manifestat.
  34. Cu degetul mare al mâinii drepte apertura frunții trebuie frecată. Astfel, prin practică repetată, bolile flegmei sunt îndepartate,
  35. Nāḍī devine fără impurități, iar vederea divină se manifestă. Trebuie practicată zi de zi: la sfârșitul somnului (dimineața), la sfârșitul mesei de prânz și la sfârșitul zilei (seara).
  36. Spălătura „inimii” (hr̥d) este făcută în trei moduri: cu bățul (daṇḍa), prin vomitare (vamana) și cu ajutorul unei cârpe (vāso/vastra).
  37. Băț de bananier, băț de turmeric și, desigur, băț de trestie de zahăr – mișcându-l în mijlocul pieptului (esofag), trebuie, desigur, retras ușor.
  38. În acest fel flegma (kapha), bila (pitta) și alte secreții se elimină pe calea de deasupra (gură). Cu ajutorul practicii daṇḍa-dhauti, toate bolile cardiovasculare sunt distruse în mod sigur.
  39. După masă, cel înțelept trebuie să bea apă astfel încât să fie plin până în gât. Privind pentru un moment deasupra, acea apă trebuie vomată. Printr-o practică repetată neîncetat, bolile flegmei și ale bilei sunt îndepărtate.
  40. Nouăsprezece sau douăzeci și cinci de palme lungime și patru degete lățime de pânză fină umedă și caldă trebuie înghițită cu mare atenție, iar apoi din nou retrasă – aceasta este menționată ca fiind acțiunea de spălare (dhauti)
  41. Care elimină marirea abdomenului, febra, bolile splinei, lepra, dezechilibrul flegmei (kapha) și al bilei (pitta) – el devine zi de zi fără de boală, puternic și prosper.
  42. Atât timp cât rectul (mūla) nu este purificat, suflul apāna este împiedicat să circule; de aceea, yoginul trebuie să practice purificarea rectului cu toată atenția.
  43. Cu ajutorul bățului rădăcinii de turmeric sau a degetului mijlociu al mâinii stângi, anusul trebuie spălat cu ajutorul apei, în mod repetat și cu foarte mare atenție.
  44. Înlătură rigiditatea stomacului și distruge bolile digestive. Este originea frumuseții și sănătății, stimulează acțiunea focului trupului.
  45. Basti este menționată ca fiind de două feluri: purificarea intestinului cu apă (jala-basti) si cea uscată (śuṣka-basti). Jala-basti trebuie făcută în apă, iar śuṣka-basti întotdeauna pe uscat.
  46. Șezând în utkaṭa-āsana în apă, scufundat până la ombilic, anusul este deschis, yoginul trebuie să practice jala-basti prin contractarea și destinderea anusului.
  47. Disfuncțiile urinare, bolile intestinale și disfuncțiile vântului sunt îndepărtate. Trupul se transformă conform propriei voințe, putând deveni asemenea trupului zeului Kāma.
  48. Mișcând abdomenul ușor în joș prin întinderea spatelui ridicând bazinul de la sol, anusul trebuie contractat și dilatat cu ajutorul sigiliului aśvinī.
  49. Astfel, prin practica repetată a purificării śuṣka-basti bolile abdominale nu apar, focul digestiv este mărit, iar constipația și meteorismul sunt înlăturate.
  50. O sfoară subțire lungă de douăsprezece degete trebuie introdusă în tubul nasului și scoasă după aceea prin gură – aceasta este menționată drept acțiunea neti.
  51. Prin practicarea procedurii neti obține capacitatea de a realiza khecarī-mudrā; bolile flegmei sunt distruse complet, iar vederea divină este produsă.
  52. Abdomenul trebuie mișcat circular de ambele părți cu mare rapiditate. Chiar acum distruge toate bolile, iar focul trupului este întețit.
  53. Trebuie să privească un obiect mic, renunțând la deschiderea ori închiderea ochilor, până când cad lacrimile – aceasta este numită de înțelepți trāṭaka.
  54. Astfel, printr-o practică repetată apare cu siguranță śāmbhavī-mudrā, bolile ochilor dispar complet, iar vederea divină se manifestă.
  55. Kapāla-bhati poate fi realizată în trei moduri distincte: prin metoda aerului/plăcută (vāta/vāma-krama), prin metoda contrară (vyut-krama) și prin metoda șuierării (śīt-krama) – prin care problemele datorate flegmei (kapha) sunt îndepărtate.
  56. Aerul trebuie inspirat prin nara stângă iar apoi trebuie expirat prin nara dreaptă; inspirând din nou prin nara dreaptă, trebuie expirat prin nara stângă.
  57. Făcând inspirul și expirul cu impetuozitate, suflul nu trebuie reținut. Astfel, printr-o practică repetată a acestei proceduri, problemele flegmei sunt îndepărtate.
  58. Trăgând apă prin ambele nări alternativ trebuie expulzată, desigur, prin gură. Trăgând apă prin metoda contrară (vyut-krama) problemele flegmei sunt îndepărtate.
  59. Sorbind apa cu gura scoțând sunetul śīt, trebuie s-o elimine prin ambele nări deodată. Astfel, prin practica Yoga, yoginul devine asemănător zeului Kāma.
  60. Bătrânețea nu învinge și nici febra nu apare, trupul devine după dorință iar bolile flegmei sunt îndepărtate.

Acesta a fost primul capitol numit „Cele șase acțiuni de purificare” din Gheraṇḍa-saṁhitā – un dialog despre Yoga corporală a marelui înțelept Gheraṇḍa cu regele Caṇḍa Kāpāli.