Skip to content

XLII – Despre silaba OṀ

  1. Dattātreya a spus: Acel yogin care se comportă astfel, stând ferm în adevărata Yoga, nu poate să fie deturnat nici măcar într-o sută de nașteri;
  2. Văzând sinele suprem (paramātman), ca o experiență directă ce apare în variate forme, ale cărui picioare, cap și gât sunt universale, Domn al Universului, Creator al Universului –
  3. Pentru a obține aceasta, trebuie să repete (japa) unica, supremă și sacră silabă – OṀ. Aceasta este cu adevărat de studiat, ascultă despre estența ei supremă.
  4. Litera A și litera U și litera M sunt trei litere (akṣara). Acestea trei, fiind considerate a fi more, sunt sattva, rajas și tamas.
  5. Iar deasupra este situată o jumătate de mora, fără calități (nirguṇa), perceptibilă doar de către yogin și cunoscută drept Gāndhārī, cu privire la tonul (svara) gāndhāra.
  6. Rostită, este percepută în creștetul capului aidoma atingerii unei furnici ce se mișcă. Fiind astfel rostită, silaba OṀ apare din nou în creștetul capului.
  7. Astfel devine yoginul alcătuit din silaba OṀ, literă cu literă în parte. Prāṇa este arcul, ātman este săgeata, brahman este ținta supremă.
  8. Cu atenția asupra țintei (brahman), cel înzestrat cu sageata (ātman) devine identic cu acela (brahman). Acest OṀ este: cele trei Veda, cele trei lumi (loka), cele trei focuri (agni),
  9. Viṣṇu, Brahmā și Hara (Śiva); Ṛg-, Sāma– și Yajur-veda – astfel trebuie înțeles în mod real cele trei mora și jumătate.
  10. Acolo fiind unit, acel yogin poate obține absorbția în acela (brahman). De asemenea, litera A este lumea Bhūr (pământul), iar despre litera U se spune că este Bhuvar (atmosfera),
  11. Litera M, care este împreună cu consoanele (nazală), este menționată ca fiind lumea Svar (cerurile). Prima moră este manifestată (vyakta), a doua este cunoscută ca fiind nemanifestată (avyakta),
  12. A treia moră este puterea conștiinței (cit-śakti), jumătatea de moră este starea supremă. Cu siguranță, prin această succesiune sunt cunoscute etapele yoga.
  13. Prin rostirea silabei „OṀ” totul, manifestat ori nemanifestat, devine inteligibil. Prima moră este scurtă, a doua reprezintă o creștere a lungimii,
  14. Iar a treia este prelungire (pluta); acea jumătate menționată nu este în câmpul de acțiune al cuvântului. Astfel a fost descrisă această silabă – brahman este făcut cunoscut prin această silabă supremă OṀ.
  15. Acel om a cunoscut pe deplin sau meditează în acest fel. Abandonând roata ciclurilor renașterilor (saṁsāra), devine liber de cele trei tipuri de legături (bandha).
  16. Obține dizolvarea (laya) în supremul brahman, supremul sine (paramātman), iar cel legat (bandha) de către nediminuatul karman, cunoscând moartea din semnele-i prevestitoare,
  17. Amintindu-și la momentul despărțirii obține din nou condiția de yogin. Astfel, printr-o yoga imperfectă sau printr-o yoga perfectă, semnele prevestitoare sunt întotdeauna cunoscute, prin care nu se scufundă în deznadejde la momentul despărțirii.

 

Astfel a fost capitolul Despre silaba OṀ.

Cf. tex­tu­lui sanskrit:

  • Mār­ka­ṇḍeya­pu­rāṇam. Cal­cut­ta: Sara­s­va­tīyan­tra, 1879, pp. 210–224 (XLII);
  • The Már­ca­ṇḍeya Puráṇa. Cal­cut­ta: Bishop’s Col­le­ge Press, 1862, pp. 227–242 (XLII);
  • The Mār­ka­ṇḍeya Purāṇam. Delhi: Pari­mal Publi­ca­tions, 2004, pp. 170–181 (XXXIX);